Rodneanul Moloca Adrian Nicolae a fost polițist de frontieră în cadrul I.T.P.F. Sighetu Marmației și a reprezentat „veriga lipsă” care a permis grupării conduse de frații Ionel, Daniel, Victor și Dumitru Grec să opereze luni de zile cu un sentiment de cvasi-impunitate. Analiza faptelor sale, comise în perioada iulie 2017 – aprilie 2018, relevă nu doar o simplă complicitate, ci o activitate continuă de subminare a instituției din care făcea parte, în scopul obținerii unor foloase materiale injuste.
În acest dosar, Moloca, cei patru frați Grec și încă un complice – Bizău Vasile – au fost trimiși în judecată în august 2018.
Informatorul din inima sectorului
Spre deosebire de alți complici care furnizau date sporadice, Moloca Adrian Nicolae deținea o poziție privilegiată. Acesta locuia într-un apartament de serviciu situat chiar în incinta sediului S.P.F. Poienile de Sub Munte. Această proximitate fizică i-a oferit acces neîngrădit la fluxul de informații al unității, indiferent dacă se afla sau nu în timpul programului de lucru.
Probele administrate în dosar, inclusiv interceptări ambientale, au surprins modul în care acesta își descria valoarea în fața liderilor grupării:„Văd tot, tot, tot ce se întâmplă. Registru, tot ce iese, tot ce intră, mașini. Eu sunt acolo. Chiar dacă nu sunt pe teren, eu știu unde este patrula. Mă înțelegi?” .
Această capacitate de a monitoriza „Planurile de acțiune” — documente clasificate de uz intern care stabileau traseele și orele de patrulare — a fost pilonul pe care s-a sprijinit întreaga activitate de contrabandă a familiei Grec cu țigări aduse din Ucraina.
Mecanismul de coordonare: „Semafoarele verzi”
Rolul lui Moloca a fost cel de „dispecer operativ”. Acesta a vândut ceea ce traficanții numeau „semafoare verzi” — intervale de timp și zone geografice precise în care riscul de a fi interceptați de poliție era zero. Inculpatul nu furniza doar date brute, ci realiza o analiză a riscurilor în timp real.
Un episod important în probațiune este cel din februarie 2018. Moloca s-a interesat la colegii săi despre planificarea serviciului, deși el nu era de tură, reușind să afle exact zonele acoperite. Ulterior, a acționat ca antemergător pentru transporturile grupării. Monitorizarea GPS a confirmat prezența sa pe ruta Pasul Prislop – Borșa, el deplasându-se în spatele autoturismului încărcat cu țigări pentru a observa dacă autospecialele poliției ar fi apărut în zonă. Această implicare activă în logistica transportului arată că Moloca înțelesese să își pună nu doar cunoștințele, ci și prezența fizică în serviciul contrabandiștilor.
Telefon pentru mesajele codificate
Pentru a evita detectarea, Moloca și frații Grec au dezvoltat un protocol de comunicare strict. Polițistul folosea un telefon dedicat, marca MyPhone, model 6310, de culoare albă, primit de la Ionel Grec. Acest dispozitiv era utilizat exclusiv pentru comunicarea prin SMS-uri codificate.
Limbajul folosit era adaptat zonelor montane, pentru a masca natura discuțiilor:(Poiana Șteviorii),(zona Jupania),(Vârful Cârlibaba), ori mesaje precum„e liberă sala” sau„nu am văzut noroi în ea” erau semnale clare că traseul era liber de patrule.
Instanța a reținut că Moloca era cel care valida plecarea convoaielor. Într-un mesaj interceptat în martie 2018, acesta îi spunea lui Ionel Grec:„Mai așteaptă 15 minute și pleacă… ei deja coboară” . Aceste 15 minute reprezentau fereastra creată prin retragerea unei patrule și întârzierea instalării următoarei, o informație pe care doar cineva din interiorul S.P.F. o putea deține cu certitudine.
„Taxa pe tăcere” și mita mascată
Motivația agentului Moloca a fost pur mercantilă. Acesta a pretins și primit sume constante, stabilite la aproximativ 50 de euro pentru fiecare bax de țigări care trecea granița. Probele arată primirea repetată a unor sume precum 2.200 de lei sau 500 de euro per intervenție reușită.
Un aspect particular reținut de instanță este „împrumutul” de 2.000 de lei solicitat de Moloca lui Ionel Grec în 2017. Deși inițial cerută ca ajutor financiar, suma nu a mai fost restituită, ambele părți convenind că aceasta reprezintă un avans pentru viitoarele „revanșe” sub forma informațiilor de frontieră. Mai mult, degradarea funcției publice este ilustrată de faptul că Moloca folosea fișetul metalic de la locul de muncă pentru a depozita mita destinată partenerilor săi, tratând sediul poliției ca pe un nod logistic al crimei organizate.
Tensiuni și paranoia: Percheziția corporală umilitoare
Relația dintre polițist și traficanți nu a fost lipsită de conflicte, fiind bazată pe o neîncredere profundă. În iulie 2017, după eșuarea unei acțiuni și capturarea a 42 de colete de țigări, frații Grec l-au suspectat pe Moloca de dublu joc.
Într-un gest de o gravitate extremă, polițistul a fost dus într-o locație retrasă și obligat să se dezbrace complet pentru a dovedi că nu poartă microfoane. Deși umilit, Moloca a continuat colaborarea, justificându-se în fața denunțătorului că „avea nevoie de bani” și că eșecul s-a datorat faptului că traficanții nu respectaseră fereastra orară indicată de el. Acest episod subliniază raportul de forțe: agentul statului devenise un subordonat de facto al liderilor interlope.
Condamnat cu executare și “dezbrăcat” de uniforma de polițist
Tribunalul Maramureș a analizat faptele lui Moloca Adrian Nicolae prin prisma infracțiunilor de luare de mită și divulgare de informații nedestinate publicității. Deși pedepsele pentru deținere de produse accizabile și constituire de grup infracțional au fost înlăturate prin intervenția prescripției (ca urmare a deciziilor Curții Constituționale), actele de corupție au rămas fundamentate pe probe solide.
Instanța a reținut că Moloca a acționat cuintenție directă , urmărind subminarea bunului mers al instituției pentru un câștig injust. Faptul că acesta a încercat chiar să manipuleze șefii de sector, întrebându-i sub pretexte false despre locația echipajelor pentru a furniza date corecte traficanților, a fost considerat un element agravant.
Ca urmare a acestor fapte, Moloca Adrian Nicolae a primit cea mai grea pedeapsă din dosar:6 ani și 6 luni de închisoare cu executare . Instanța maramureșeană a considerat necesară o sancțiune exemplară pentru a proteja integritatea funcției publice. Totodată, lui Moloca i s-a interzis pentru o perioadă de 4 ani dreptul de a mai fi polițist sau de a exercita orice funcție publică care implică autoritatea de stat.
De asemenea, Grec Ionel: a fost condamnat lade închisoare, iar Grec Daniel –de închisoare.
Pe latură civilă, Moloca și cei doi frați Grec au fost obligați la plata unor despăgubiri de peste un milion de lei către Autoritatea Vamală, reprezentând taxele eludate prin activitatea de contrabandă pe care a protejat-o.
Sentința Tribunalului Maramureș a fost atacată la Curtea de Apel Cluj, care, pe data de 11 martie, a venit cu decizia definitivă, prin care pedepsele au fost ușor micșorate.
Astfel, Moloca a primit o pedeapsă de 6 ani și 2 luni de închisoare, Grec Ionel – 3 ani și 8 luni, iar Grec Daniel – 4 ani și 8 luni.
Instanța clujeană a redus considerabil și cuantumul despăgubirilor către Autoritatea Vamală, de la peste un milion lei, la doar 457.477 lei.
Săltat și încarcerat
În aceeași în care a fost pronunțată sentința definitivă, Moloca a fost dus după gratii de polițiștii din Bistrița-Năsăud.
“La data de 11 martie a.c., polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale Bistrița-Năsăud au pus în aplicare un mandat de executare a pedepsei închisorii, emis, în aceeași zi, de Tribunalul Maramureș.
Mandatul a fost emis pe numele unui bărbat de 35 de ani din Rodna, condamnat la pedeapsa de 6 ani și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
Bărbatul a fost escortat și încarcerat de polițiști în penitenciar”, se precizează în comunicatul IPJ Bistrița-Năsăud din data de 13 martie.
Lideri ai unei grupări interlope
Frații Grec (Ionel, Daniel, Victor și Dumitru), originari din Borșa, sunt figuri cunoscute în zona Maramureșului, fiind identificați drept lideri ai unei grupări de criminalitate organizată – clanul Cofenilor – specializate în contrabanda cu țigări dar și exploatările forestiere ilegale.
Frații Grec au reintrat în atenția presei naționale în august 2025, când au fost surprinși însoțindu-l pe Călin Georgescu într-o vizită la sinistrații din localitatea Broșteni, județul Suceava.
Prezența lor alături de alte figuri controversate, precum membri ai clanului Corduneanu, a ridicat numeroase semne de întrebare cu privire la asocierile politice și interlope.
Pe Moloca îl mai paște o condamnare zdravănă: șpăgi în bani și vânat
În septembrie 2024, Moloca Adrian a fost trimis în judecată într-un alt dosar, tot pentru infracțiuni de corupție, fapte comise în perioada iulie- noiembrie 2017 și au legătură cu altă grupare de contrabandiști de țigări.
Acest dosar, ce vizează fapte comise în sectorul Vișeu de Sus, îl surprinde pe Moloca în timp ce negocia cu martorul B.S.V. și cu un coleg care a acționat ca martor denunțător (colaborator).
În cadrul unei întâlniri monitorizate ambiental ce a avut loc în data de 9 noiembrie 2017, Moloca a negociat acceptarea sumei de 50 de euro pe bax de țigări introdus ilegal.
Inculpatul a demonstrat expertiză logistică, avertizându-i pe traficanți să nu-l păcălească:„Mie să nu-mi spui că ai dus doar două baxuri. Că eu știu că într-un jeep (Patrol scurt) încarci 25” . În cadrul aceleiași întâlniri, Moloca a primit pe loc un avans de 200 de lei „pentru siguranță”.
Totodată, Moloca a coordonat achiziționarea a două cartele prepaid din benzinării (rețeaua Vodafone), plătind personal 7 euro pentru reîncărcare.
Acesta a plănuit să folosească „legenda informatorului” în caz de interceptare:„Zic: Bă, îi informatorul meu. Îi omul meu care îmi spune tot felul de chestii. Ce am discutat pe acesta, nu-i nicicum să îmi faci o legătură între mine şi telefonul acesta. Nicicum.”
Din motivarea instanței reiese că Moloca a acceptat și carne de vânat. Când un martor a dorit să „coboare un vânat”, polițistul i-a răspuns că și el „ar mânca o friptură bună”, primind ulterior carnea și împărțind-o cu colegul său (fără a ști că acesta era colaborator). Martorul denunțător a predat partea sa de carne organelor de anchetă ca probă materială.
Instanța de fond l-a condamnat la 4 ani și 6 luni
În instanță, inculpatul Moloca a solicitat încetarea procesului invocând prescripția și excluderea probelor pe motiv de provocare polițienească. Tribunalul a respins ambele cereri, stabilind că Moloca a fost cel care a propus „proba de drum” și că, datorită calității de polițist, termenul de prescripție este de 10 ani (pedeapsa maximă fiind de 13 ani și 4 luni), împlinindu-se abia în 2028.
Pentru faptele din acest dosar, Adrian Moloca a fost condamnat, în februarie 2026, la4 ani și 6 luni de închisoare cu executare.
În motivarea sentinței, magistrații Tribunalului Maramureș au pus un accent deosebit pepericolul social generat de faptele inculpatului. Instanța a reținut că activitatea lui Moloca nu a fost o simplă eroare, ci o formă gravă de corupție care a lovit în fundamentul instituției. Astfel, judecătorii au subliniat că astfel de fapte creează o „impresie de vulnerabilitate a sistemului de poliție”, afectând iremediabil încrederea cetățenilor în corectitudinea celor care poartă uniforma statului. De asemenea, instanța a taxat dur faptul că Moloca a folosit informații confidențiale (Planurile de Acțiune și registrele interne) pentru a crea „ferestre de oportunitate” infracțională. Faptul că acesta opera chiar din sediul poliției, spionându-și practic colegii, a fost considerat un element de o gravitate extremă.
Totodată, magistrații au reținut că inculpatul „nu a fost sincer în declarații”, refuzând să își asume responsabilitatea și încercând să transfere vinovăția asupra denunțătorului. Această lipsă de remușcare, combinată cu cinismul negocierii (tarif de 50 euro/bax), a justificat aplicarea unei pedepse cu executare.
A ajuns deja după gratii
În prezent, Adrian Moloca se află în detenție, unde a ajuns în data de 11 martie pentru a-și executa pedeapsa definitivă de 6 ani și 2 luni. Evoluția celui de-al doilea dosar la Curtea de Apel Cluj rămâne sub spectrul presiunii timpului. Deși Tribunalul a calculat că prescripția intervine abia în 2028, cursul judecății în apel va fi decisiv. În cazul unei confirmări a condamnării și în această cauză, pedepsele vor fi contopite conform regulilor concursului de infracțiuni (pedeapsa cea mai grea plus un spor de o treime din cealaltă).