Patrimoniul documentar al României continuă să dezvăluie comori neașteptate care redefinesc înțelegerea noastră asupra conexiunilor istorice și culturale ale spațiului românesc cu civilizațiile îndepărtate. Descoperirea recentă a cinci documente chinezești vechi, realizat prin tehnica xilografiei și păstrate în fondul Serviciului Județean Bistrița-Năsăud al Arhivelor Naționale, un eveniment editorial și științific de excepție.
Prezenta comunicare propune să analizeze semnificația acestei descoperiri remarcabile și să o plaseze în contextul mai amplu al dialogului intercultural și al misiunilor creștine în Imperiul Chinez.
„În contextul valorificării și cercetării patrimoniului documentar conservat de Serviciul Județean Bistrița-Năsăud al Arhivelor Naționale, activitatea recentă de sistematizare a fondurilor a prilejuit o descoperire remarcabilă: identificarea a cinci documente redactate în limba chineză, realizate prin tehnica xilografiei.
Un prim document, datat în secolul al XVI-lea (cca. 1540), redă un text filozofic de inspirație confucianistă, evocând ideea că «la 50 de ani omul înțelege voia Cerului» și subliniind faptul că, în vremuri tulburi, omul superior rămâne statornic și nu-și abandonează principiile.
Un al doilea document, datat la sfârșitul epocii dinastiei Ming (1368–1644), relatează faptele petrecute în timpul domniei lui Alexandru cel Mare, ilustrând receptarea personalității sale în spațiul cultural chinez.
Alte trei texte au caracter biblic, cu relatări din cărțile «Geneza» și «Exodul», fiind datate în perioada târzie a dinastiei Qing (cca. 1820–1912). Presupunem că acestea au fost editate în contextul misiunilor de propagare a creștinismului în China, care au cunoscut un reviriment în secolul al XVI-lea, marcat de activitatea intensă a misionarilor catolici, în special a iezuiților. Epoca a fost dominată de strategia de «acomodare culturală», prin care misionarii au căutat să înțeleagă și să integreze elemente ale culturii chineze, în special confucianismul, pentru a facilita răspândirea mesajului evanghelic.
Documentele pot fi cercetate la sala de studiu a SJAN Bistrița-Năsăud, în condițiile prevăzute de regulament, fiind puse la dispoziția publicului sub formă de copie, pentru a proteja integritatea și starea de conservare a originalelor”, scriu comunicatorii Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud.
Descoperirea și identificarea acestor cinci documente chinezești în cadrul Serviciului Județean Bistrița-Năsăud al Arhivelor Naționale constituie nu doar o surpriză arhivistică, ci și o contribuție semnificativă la înțelegerea complexității relațiilor culturale și religioase dintre Europa și China în perioada modernă timpurie.
Prezența acestor piese în fondul arhivistic românesc deschide noi perspective de cercetare privind circuitele prin care cunoașterea și documentele au călătorit între Orient și Occident, precum și rolul posibil al personalităților locale în colecționarea și conservarea unor astfel de artefacte. Punerea la dispoziția cercetătorilor a acestor documente, în condițiile care asigură protecția lor optimă, demonstrează angajamentul instituțiilor arhivistice românești față de valorificarea patrimoniului și facilitarea cercetării interdisciplinare, oferind specialiști în istorie, comparată și studii religioase sau de bază documentară prețioasă pentru investigații viitoare.Sursa: Postarea publică a Arhivelor Naţionale ale României şi Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud.